Gradina, suflet si primavara

  Bunică-mea are o vorbă: "Cu o floare nu se face primăvară.". Aşa o fi, mă întreb eu, dar cu mai multe? Cum să nu fie primăvară dacă grădiniţa este plină de flori, fie şi într-o zi friguroasă cu ploaie? Rondurile multicolore înflorite aduc primăvară în suflete chiar dacă petalele sunt strânse iar ploaia se prelinge pe tulpinile de un verde-crud bacovian. Bine, ştiu că zicala din bătrâni "bate" de fapt într-o altă direcţie decât cea literală dar, nu ştiu de ce, parcă nu îmi sună mie bine în urechi auzind-o.

Bunica mea este, ca toţi înaintaşii şi strămoşii ei, o grădinăreasă înnăscută. Este o maestră în grădină cum este şi în bucătărie, cum este şi în ograda cu animale. Bine, animalele şi păsările de curte pe care le mai are acum sunt mult mai puţine decât cele pe care le avea, tânără fiind. Nu mai are caii, vacile şi oile pe care le avea odată, demult.
 - Sunt bătrână, maică, nu mai am vlaga pe care o aveam pe vremuri, nici io nici tac-to mare. Şi la ce-mi mai trebuie acum, când voi, copiii şi nepoţii, locuiţi cu toţii la oraş? Nouă ne ajunge un ouşor, acolo, o buruiană, o fasole şi-un cartof... zicea ea odată, stând pe prispa casei, cu mâinile în poală, privindu-mă cu ochii aceia albaştri de o blândeţe cum vezi doar la mieluţii aceia care ies pentru prima oară pe imaş în prag de primăvară.
 - Aşa e, mămăiţă, am aprobat-o eu, aruncându-i apoi o provocare: atunci de ce te chinui să creşti cincizeci de găini, zece gâşte, doi porci şi douăzeci de raţe, ca să nu mai vorbim şi de cei trei câini şi de pisicile alea vărgate, care seamănă una cu alta de nu le-am ştiut niciodată numărul?
 - Tot pentru voi, maică, să aveţi şi voi de unde lua, când veniţi la sfârşit de săptămână, una-alta de la noi, că pe-acolo pe la oraş nici legumele şi nici carnea din magazine n-au gust. Iar bietele dobitoace, câinii şi pisicile, s-au pripăşit pe la noi prin curte aduse de soartă de pe cine-ştie-unde. Câinii apără ograda de hoţi iar pisicile...ce să-ţi spui? Nu mai e picior de şoarece, aşa de vrednice sunt, bietele de ele! Tu zici aşa dragul mamii, da' şi ţie ţi-s drage, că doar mereu mi-aduci saci cu mâncare, de-aia de animale, de se ling dobitoacele pe bot mâncând şi care mai şi costă o căruţă de bani.
 - Le iau de la Covera, mamaie, ăsta e un magazin care are toate pentru o gospodărie la cele mai mici preţuri din ţară, am informat-o eu, cu aere de atotştiutor. Are acolo de toate, de la seminţe de legume, flori, cereale, la hrană pentru toate animalele şi scule pentru ferme şi grădini.. Până şi accesorii pentru prisaca de albine are acest magazin.
 - E la voi în oraş magazinu-ăsta? întrebă bunica, punându-şi o mână la gură, a mirare. Că tare aş vrea să mă iei şi pe mine acolo, să-mi cumpăr seminţenii de legume şi bulbi de flori, că pe-aici sunt aşa de scumpe de parcă ţi le-ar sădi şi uda ei!
Am zâmbit de mica ei revoltă şi i-am spus, pregătind o "bombă":
 - Hai la magazin, bunico, în camera mea...

Suntem în camera mea, amândoi, eu şi bunică-mea, la masa pe care am aşezat laptop-ul deschis pe pagina site-ului Covera.ro. Ea, bineînţeles că are mâna dreaptă la gură, aşa cum fac femeile de la ţară când sunt uimite.
 - Uite, mamaie, de care seminţe vrei? o întreb eu.
 - P-ăsta, p-ăsta şi p-ăsta. Şi p-ăsta. Şi ăsta, o fi scump?

Degetul bunicii se plimbă de la un produs la altul, de la o imagine la alta pe ecranul computerului. Îşi alege seminţe de morcovi, spanac, cimbru, dovlecel, pătrunjel, bulbi de gladiole şi dalie. Este încântată de acest magazin care i-a intrat în casă doar ca ea să poată cumpăra ce-i trebuie la preţuri accesibile oricui. În ochii albaştri ai bunicii mele dragi văd cum străluceşte un cer de primăvară.

Sursa poza: internet