sâmbătă, 24 decembrie 2011

Colinde si amintiri

E vremea colindelor.Colinde in casa, pe strada,in suflete.
Impart covrigi in timp ce amintirile ma duc intr-o alta lume...
Ma vad in ochii copiilor colindatori, pe mine,in urma cu treizeci de ani, si retraiesc acele momente...cand ne trezeam cu noaptea in cap toti copiii si plecam pe drumurile inghetate ale satului echipati cu traiste (vestitele pungi de un leu) sa adunam covrigi si mere.
Admiram prin ferestre bradutii impodobiti comparandu-i cu al nostru de acasa si care parea totusi cel mai frumos din lume, incarcat de globulete, lumini si dulciuri (eu si fratele meu eram privilegiati, noua nu ne lipseau de sarbatori ciocolata,bomboanele, portocalele si bananele pe care alti copii nici nu le visau macar).
Imi amintesc cum gaseam dimineata bradul impodobit pe ascuns, noaptea, de tata si cadourile generoase pe care ni le aducea mosul Gerila...
Mi-amintesc de bunicul nostru (din partea tatalui) care nu uita niciodata zilele noastre de nastere si care ne “sponsoriza” cand aveam nevoie de bani pentru film la cinema, carti sau discuri de povesti...
Mi-aduc aminte de sora bunicii (bunica din partea tatalui, plecata mult prea devreme, aveam abia cinci ani atunci, un munte de bunatate) cea care,neavand copii, ne-a fost o bunica pe care oricine si-ar dori s-o aiba.Chiar daca aparent era mai aspra,mai severa,a fost un om extraordinar,o fire energica care ne-a iubit si ne-a fericit copilaria. Sarbatorile insemnau mamaia Leana,cum ii spuneam,acolo eram de dimineata pana seara (intre iesirile cu sania,bineinteles!) care pregatea de Craciun sau de Paste nenumarate feluri de prajituri, unice,cum numai ea stia sa pregateasca, pe langa alte specialitati de mancare. Nu exagerez cand spun ca umplea o camaruta special amenajata pentru prajituri cu cantitati care ar fi fost de ajuns la o nunta, facute timp de cateva zile. Cozonaci, prajituri cu diverse creme,cornulete, saratele, piscoturi, fursecuri si acel "salam" de biscuiti din care puteai taia felii de un milimetru grosime ce nu se destramau.Nu pot uita bucataria aceea care mirosea a gutui si mere coapte unde imi faceam veacul...de povestirile unchiului Vasile, cum ii spuneam sotului ei, un om deosebit si care, deasemenea, ne-a iubit ca pe nepotii lui.
Am avut o copilarie fericita, linistita, cu trei randuri de bunici (pe ceilalti doi,din partea mamei,ii vedeam mai rar, locuiau in alt sat), o copilarie care reinvie mai ales in preajma Craciunului...
Ma gandesc la copiii mei, carora nu le lipseste nimic (poate doar mama lor alaturi de familie la aniversari, la sarbatori...au acolo o durere pe care eu o simt...mai ales cand urmarim impreuna inregistrarile video cand erau mult mai mici,cand venea Mosul Craciun cu daruri si tati era de fiecare absent, intorcandu-se dupa plecarea Mosului - "- Iar nu l-ai vazut pe Mosul, tati, pleci mereu la magazin cand vine el !!")
Dar...timpul trece si vindeca ranile iar Craciunul straluceste de fiecare data luminand suflete.
Amintiri...

STEFAN HRUSCA - Izvor, Izvorasu

Asculta mai multe audio colinde


Mihaela Popescu - Colind de lume mare (live)

Asculta mai multe audio diverse

Buna dimineata la mos Ajun!






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu