Poveste de Craciun

As incepe cu "A fost odata..." dar asa incep povestile frumoase pe care le citeam in copilarie iar asta nu prea e frumoasa,ba dimpotriva.
Intr-o duminica blanda de decembrie, un pusti de 16 ani intra in camera parintilor si isi gasi tatal ascultand cu atentie o emisiune la radio.
- Du-te si vezi-ti de treaba ta! zise tatal. Citeste si tu o carte, du-te la tine in camera.
- Iar asculti Vocea Americii !? se ofusca baiatul,si iesi.
Dupa un rastimp, tatal intra in camera fiului sau unde acesta statea tolanit pe pat cu o carte in brate.
- Auzi, ia fii atent la mine-aci, spuse el, vreau sa stii si tu...ca in tara se petrec lucruri grave...
- Hai mai tata, lasa-ma cu prostiile alora care spun numai aberatii la posturile alea clandestine, tu te iei dupa aia? replica bosumflat baiatul.
Tatal ofta asezandu-se pe marginea patului.
- De data asta e grav. La Timisoara s-a revoltat lumea impotriva lui Ceausescu. Au murit oameni...nu-i a buna deloc.Ai si tu grija, sa nu vorbesti cu cineva despre asta. Eu am vrut sa stii si tu, ca esti mare, nu mai esti mic.
Pustiul ramase putin pe ganduri,apoi se cufunda in actiunea cartii...
   Miercuri seara, ca de obicei, pe la ora 9 seara, baiatul urmarea programul tv. Auzind (pentru a cata oara??!!) frazele celui care lectura un comentariu de film documentar in care personaje principale erau mult iubitul fiu al poporului N.C. si scumpa lui sotie si mama a pionierilor si soimilor patriei, se intreba pentru prima oara in viata lui cum de este posibila atata lingusire,atatea laude...Si-l imagina pe bunicul sau, care acum lipsea, plecase acasa la el,stand in jiltul lui, cum ii bodoganea de fiecare data cand se uita la televizor.
Comunistii il obligasera sa se inscrie in CAP amenintand ca n-o sa poata sa-si ia trupul fiului mort din spital.
A inceput sa inteleaga ,sa se simta indignat de micimea si slugarnicia celor care il inconjurau pe conducator ridicand exagerat in slavi un om, fie el si Ceausescu pe care baiatul il respecta pentru ca asa scria in carti,ca era salvatorul neamului,ca se impotrivise rusilor in '68 s.a.m.d...
   Il regasim peste cateva zile, vineri, impodobind bradul de Craciun pe holul care, de sarbatori, era blocat de pomul de plastic plin cu globuri si beteala pe care daca il atingeai putin, riscai sa-l dobori din cauza suportului acela instabil pe trei picioare din fier forjat. Facuse proba instalatiei cu beculete, clipeau frumos luminitele comandate de starterul nou (existau doua-trei de rezerva, in caz ca se topea).
Se auzira deodata niste urlete pe afara,in departare,venind de pe vreo ulita a satului unde bineinteles ca se certau sau cantau vreunii beti la care venise deja Craciunul. Baiatul nu baga in seama amanuntul...isi vazu de treaba lui linistit si fericit ca se apropie Craciunul si mai ales revelionul...
Auzi poarta cum se deschide si o bufnitura la inchidere apoi pasi alergand in timp ce strigatele fratelui sau il zgariau pe creier.
- Sa vezi ce-i fac! mormai el amenintandu-si in gand fratele mai mic,stiind ca el e autorul geamurilor sparte, scandurilor rupte din garduri...
- Adi,a picat Ceausescu! Da drumul la televizor! striga fratiorul navalind in casa.
Baiatul incremeni:
- Ce-ai ma, ai luat-o razna? zise el incet, in timp ce se apropia infrigurat de televizor.
Apasand butonul de pornire,fratele mai mic il asigura ca e adevarat,ca de-aia urla toti prin sat.
Ganduri i se invalmaseau in cap: "Si eu nu am avut habar.."..."Au murit oameni, Doamne ..."....
Imaginile halucinante de pe micul ecran,strigatele de victorie si ura,de razbunare si de triumf il dusera pe baiatul nostru in urmatoarele ore si in urmatoarele zile intr-o lume de cosmar, de minciuna, de violenta, de lacrimi, de speranta, teama, revolta, sange, hotie...moarte.
Era inceputul sfarsitului copilariei.
A realizat mai tarziu asta, la timp sa apuce sa-si taie o felie mare de inocenta din cata mai ramasese si s-o conserve in adancul sufletului pentru totdeauna, chiar daca furtuni  - in lumea lui, in viata si in suflet aveau sa vina si sa incerce s-o macine...
................................................................
"A trait fericit pana la adanci batraneti" ?
...asta nu stiu, povestea continua..