Ganduri

M-am intrebat de cateva ori ce mi-a venit sa fac acest blog. Sunt convins ca majoritatea celor care vor  nimeri din greseala pe aici au sa treaca mai departe fara sa-si bata capul cu "interesantele" subiecte ce le-am propus sau le voi propune ori cu gandurile,"momentele si schitele" postate de mine. Tot eu imi raspund:  - Pai daca macar unul dintre vizitatori se regaseste in "schite" sau macar unul dintre ei va fi interesat de ceva se-aici si tot se merita sa faci un blog de genul asta. Mai ales ca nu e vorba de vreo munca deosebita , unele sunt trimiteri catre clipuri sau articole facute de altii,cu precizarile de rigoare,bineinteles,  pe care eu le aduc in atentie.....
 Uneori obisnuiesc sa-mi versific gandurile. Am ales unul din ele pentru azi:

Intuneric


Aştept de-o vreme sa răsară luna,

Să spargă bezna ce-mpresoară cerul

Şi strânge-n chingi scântei dintotdeauna

De stele care-au populat eterul.

Mi-e tot mai greu s-aştept, tot mai departe

Îmi este basmul, joc si puritate,

Parcă mă văd, şi parcă m-aş citi-ntr-o carte,

Scrisă în urmă cu-o eternitate.

Mă uit in ochii tăi dar este

Prea întuneric să te văd, sau poate

Tu eşti departe,eşti deja poveste,

Ori eu sunt orb,ori pleoapele-s lăsate.

Respir amar un aer de absenţă,

Mi-e dor de lună şi mi-e dor de tine,

Iau din lumina stelelor esenţă,

Dar ele-s tot mai stinse. Mai puţine.