Zâmbetul tău în piatră l-aş sculpta,În loc de daltă-aş pune inima
Să taie aşchii-n blocul ca de gheaţă,
Şi terminând, pe loc să prindă viaţă.
Zâmbetul tău pe pânză l-aş picta,
Pe pânza cerului, asemenea
Frumoasei arcuiri de curcubeu...
Oriunde-aş fi - să-l am, să-l văd mereu.
Zâmbetul tău topeşte norii-n soare,
Zâmbetul tău reflectă luna-n mare,
E gura de ozon din vârf de munte,
Alintul delicat curgând pe frunte.
Când îmi zâmbeşti se face primavară,
Şi nu mai simt a timpului povară,
Îmi curge foc prin vene şi sunt eu,
Sunt omul tău iubit...sunt semizeu.
Zâmbesc zilei în zori, zămbesc trist uneori
RăspundețiȘtergereZămbesc trecatorilor pe care-i întâlnesc
Zămbesc chiar și acelor ce mă lovesc.
Dar cel mai des ție, iubite, cu drag îți zâmbesc
Așa știu eu zi de zi să –ți spun- te iubesc !
Zămbetul meu
RăspundețiȘtergereeste un curcubeu
născut între lacrima mea
și lacrima ta.
Langă tine voi zâmbi mereu.
Zâmbetul tău drag,
RăspundețiȘtergereCu drag eu îl sărut,
Când trec al casei prag,
Mereu, ca la-nceput.
Esti zeul meu adus de timp
RăspundețiȘtergerela care trupul mi se-nchina
ma urci in culmi inspre Olimp
ma speli pe suflet cu lumina.
/.,mnbv1234667
778890--