duminică, 26 aprilie 2015

Vid


Mi-e îngrozitor de linişte în gânduri,
Mi-e vid în piept citind azi printre rânduri
Scrisoarea timpului ce curge pe-nserate,
Ducând la vale cioturi-jumătate.

Busola mea nu-mi mai arată nordul,
Cântecul meu nu-nvinge dezacordul,
Nu-mi pot aduce-aminte chipul tău...
Mi-e atât de gol...îmi e atât de rău...!

Mi-e calea-ngustă, hăuri mă aşteaptă,
Cobor spre ele treaptă după treaptă,
Mai fac tristeţii câte-o reverenţă...
Te-aud din nou..tu, veşnică absenţă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu